Istoria orasului

Istorie

Orasul Targu-Jiu poarta numele raului Jiu, care-l strabate si care in decursul timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei spre vest, formand trei terase ce reprezintă suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete cu paduri salbatice. El oferea astfel, un bun adapost locuitorilor aparandu-i impotriva navalirilor straine.

Se intersectau aici importante artere de circulatie care faceau legatura intre Dunare, Transilvania si Banat. In preajma sa stationau unitati militare romane incartiruite in asezari fortificate. In momentul razboaielor de cucerire a Daciei o parte din armata romana, conform marturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultura gorjean Alexandru Stefulescu sustine intr-o lucrare a sa despre Targu-Jiu, ca in vremea romanilor localitatea era un vicus, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Targu-Jiu - Rovinari au scos la iveala in partea de sud-est a orasului un mozaic, tigla si caramizi romane, ca de exemplu si ceramica asemanatoare celei descoperite in apropierea castrului roman de la Bumbesti-Jiu.

Orasul este mentionat pentru întâia oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand valoarea de targ.

Cu timpul in izvoarele istorice apar si mentiuni ce indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipala, avand la conducerea treburilor orasenesti un jude si mai multi pargari.

In secolele XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale locuitorilor sai cu vecinii pentru hotarnicirea proprietatii Targu-Jiului. Dispoziția economica infloritoare a unora dintre ei le permitea in timpul domniei lui Neagoe Basarab sa-si cumpere noi suprafete de pamanturi.

In secolul al XVII-lea Targu-Jiul indeplineste functia de resedinta a Gorjului. El a adapostit adesea, in vremuri de restriste, pe unii domnitori ai tarii cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii. In anul 1631 orasul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab si cele ale lui Leon Voda Tomsa.

In anul 1716, la Targu-Jiu si Bengesti au fost infrante cetele trimise de catre Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia in care se plangeau de faradelegile boierilor Baleanu si Stirbei, partizani ai turcilor.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui urmator orasul este supus jafurilor unor bande turcesti, pasvangii la 1800, carjalii si adalaii la 1814-1815.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, Tudor Vladimirescu ajunge la Targu-Jiu, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va sustine cateva zile mai tarziu pe Campia Padesului.

In anul revolutionar 1848, locuitorii orasului, in prezenta reprezentantilor guvernului provizoriu demonstreaza impotriva Regulamentului Organic pe care-l ard pe Dealul Prejbei.

Un episod aparte, in istoria bataliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, il constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - batranii, femeile, cercetasii si copiii Gorjului au oprit navala vrajmasa, aparandu-si cu vitejie caminurile".

Din randul populatiei gorjene s-a ridicat si tanara eroina Ecaterina Teodoroiu originara din Vadeni, azi cartier al orasului, care si-a dat viata pentru apararea pamantului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia ca de pildă si a celorlalti eroi gorjeni in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.